top of page
Search

Copilărie fericită / Happy childhood


(english below)

Copilăria nu se oprește atunci când am crescut și m-am maturizat, copila mea interioară este o parte din mine până la adânci bătrâneți și mă simt responsabilă să îmi ofer o copilărie fericită.

Care dintre noi nu și-ar fi dorit o copilărie mai fără griji, mai conectată cu bucuria și ușurința vieții? Mulți dintre noi în dorința de a ne conecta ne-am conectat și cu suferința adulților. Mecanismele lor de protecție ne-au indus impresia că este ceva în neregulă cu noi, iar ”eu nu merit” și-a făcut locul în locul lui ”te iubesc exact așa cum ești”.

Acum suntem adulți și se întâmplă să ne neglijăm copilul interior doar pentru că ne trezim în dorința de a salva alți adulții, de a le da până la epuizare minimizând dorința noastră interioară de creativitate. De exemplu dacă ai avut o mamă care se supăra pe câteva cuvinte nepotrivite spuse de tine, cuvinte minore din care ea făcea o întreagă poveste dramatică și ținea la supărare vreo trei zile este posibil să fi crezut că ești cea mai mizerabilă ființă de pe fața Pământului, fără să înțelegi atunci că mama ta nu avea posibilitatea să gestioneze conflictele, să-și proceseze emoțiile și în genere responsabilitatea să iasă din izolare.


A ieși din izolare este o decizie personală: cum pot să-mi gestionez conflictele interioare și exterioare onorând tot ce simt în corpul meu?

Întruparea este o decizie personală, nimeni nu ne poate obliga, manipula sau convinge să ieșim din izolare, asta este o decizie asumată.


Îmi asum eu față de mine să fiu în dialog cu toate părțile din mine.

Îmi asum eu față de mine să închid cicluri karmice care nu mă mai onorează.

Îmi asum eu față de mine să nu mai intru în tipare comportamentale care îmi obosesc corpul.


Îmi asum eu față de mine că merit și că pot să mă iubesc așa cum am eu nevoie chiar și atunci când ceilalți nu pot face asta în locul meu, și e bine când nu pot face asta în locul meu pentru că eu sunt cea care mă aduc către ei cu propria-mi proecție a iubirii.

Cum mă iubesc eu pe mine? va seta o întreagă dinamică cu mediul meu înconjurător.

A ieși din izolare înseamnă că mă iubesc și vin către acele spații care îmi oferă iubire.

Una cu iubirea este un astfel de spațiu în care conexiunea ne aduce în spațiul inimii.


Următorul cerc este în data de 27 mai, ora 19.00, poți să te înregistrezi apasând butonul de mai jos:



Childhood didn't stop when I grew up, my inner child is a part of me and I feel responsible to offer myself a happy childhood. Who did not wish for a more carefree childhood, more connected to the joy and ease of life? Many of us in our desire to connect have also connected with the suffering of adults. Their protective mechanisms gave us the impression that there was something wrong with us, and "I don't deserve it" took the place of "I love you just the way you are".


Now we are adults and we happen to neglect our inner child only because we find ourselves wanting to save other adults, to give them to exhaustion by minimizing our inner desire for creativity. For example, if you had a mother who got upset over a few inappropriate words you said, minor words that she made a whole dramatic story out of and held onto for three days, you may have thought you were the most miserable being on the face of the Earth , not realizing at the time that your mother didn't have the ability to manage conflicts, process her emotions, and generally speaking take responsibility for getting out of isolation.


Coming out of isolation is a personal decision: how can I manage my inner and outer conflicts while honoring everything I feel in my body? Embodiment is a personal decision, no one can force, manipulate or convince us to come out of isolation, this is a personal decision.


I commit to be in dialogue with all parts of me.

I commit to close karmic cycles that no longer honor me.

I commit to not to engage in behavioral patterns that tire my body.

I commit to I deserve and I can love myself the way I need even when others can't do it for me, and it's okay when they can't do it for me because I'm the one who projects on the exterior self love.

How do I love myself? it will set a whole dynamic with my exterior.

Getting out of isolation means that I love myself and come to those spaces that offer me love.

One with love is one such space where connection brings us into the space of the heart. The next circle (romanian language) is on May 27, at 19.00 and you can register by pressing the button below:



 
 
 

Kommentare


Subscribe Form

Thanks for submitting!

©2021 by Marina Țurcanu.

bottom of page